Despre IERG

Suntem un grup de cercetători, profesori, absolvenţi, părinţi şi alte categorii care dorim să facem educaţia mai eficentă. Pentru a atinge acest deziderat, am dezvoltat teorii, principii şi practici desemnate să explice, descrie şi să exemplifice noua noastră abordare didactică. Această pagină web este construită pentru a vă familiariza cu această nouă abordare – Educaţia Imaginativă (EI) – deoarece angajarea imaginaţiei elevilor în invăţare şi a imaginaţiei cadrelor didactice în predare ne apar a fi esenţiale pentru a face cunoaşterea din curriculum vie şi semnificativă pentru copii. Munca noastră este dedicată scopului de a arăta cum se poate face acest lucru în viaţa de zi cu zi, din şcoală şi de acasă.

IERG a fost înfiinţat în anul 2001, în cadrul Facultăţii de Educaţie al Universităţii Simon Fraser, British Columbia, Canada. De la înfiinţare, IERG a crescut prin includerea unor noi experţi din diferite ţări, din diverse continente. Suntem implicaţi activ în cercetare, publicăm, producem materiale-suport, tipărite să u video, care reflectă Educaţia Imaginativă în practică. IERG organizează ateliere de lucru, module cu design specific pentru formarea profesorilor şi predarea în diferite discipline, conferinţe anuale şi multe altele.

În ultima instanţă, noi dorim să sprijinim schimbarea modului în care este concepută, organizată şi practicată şcolarizarea în intreaga lume. Schimbarea pe care o avem în vedere poate fi prezentată foarte sumar ca o tranziţie de la sistemul şcolar specific erei industriale la unul post-industrial; de la un sistem care incearcă să inghesuie oameni şi idei în cuţii standardizate, de cele mai multe ori în detrimentul originalităţii şi adaptabilităţii, la un sistem care admite neobişnuitul şi care este capabil de a se dezvolta liber, în mod eficient, ori de câte ori este nevoie.

Obiectivele noastre

Înfiinţat în anul 2001, IERG să u Grupul de Cercetare în Educaţia Imaginativă din cadrul Faculty of Education al Simon Fraser University este dedicat ideii de a ameliora calitatea educaţiei prin elaborarea cadrului conceptual, a materialelor şi informaţiilor practice desemnate să stimuleze imaginaţia cadrelor didactice şi elevilor. Căutăm să relevăm modul în care educaţia imaginativă poate fi aplicată în să la de clasă de zi cu zi şi să oferim resursele care vor sprijini aplicarea să permanenţă.

Conectarea imaginaţiei copilului cu lumea este cheia unei predări şi învăţări de succes, mai eficiente. Aceasta conectare este în centrul interesului muncii noastre. Nu vrem nimic altceva decât a face mai interesante, mai semnificative şi mai angajante imaginativ experienţele de învăţare ale oricarui copil, în orice şcoală. Prin dezvoltarea imaginaţiei profesorilor şi elevilor considerăm ca putem transforma experienţa şcolarizarii şi putem ajuta elevii să fie mai implicati în cunoaştere, mai atraşi de ceea ce învaţă şi mai creativi.

Un obiectiv colateral, dar deliberat al activităţii noastre este să contribuim activ la eficientizarea educaţiei în ţările în curs de dezvoltare prin oferirea accesului gratuit la materiale inovative uşor accesibile pentru cadre didactice şi cercetatori din aceste ţări. Experienta ne-a arătat că multe dintre ideile noastre au o relevanţă aparte pentru oamenii din ţările în curs de dezvoltare, asa cum au pentru populaţiile aborigene din Statele Unite şi Canada, datorita modelului nostru de dezvoltare care impune construirea formelor elaborate de inţelegere pe baza abilitaţilor de dezvoltare comune copiilor din aceste culturi, cum ar fi povestirile, generarea şi recunoaşterea metaforelor, formarea imaginilor pornind de la cuvinte prezentate verbal şi altele. în metodele pe care le-am elaborat, aceste abilităţi joacă un rol fundamental şi implică aceste categorii de elevi în învăţare mai puternic decât este posibil pe baza metodelor tradiţionale.

IERG aduce împreuna cercetători proeminenţi interesaţi de studierea şi dezvoltarea utilizării imaginaţiei în educatie. Cu toate că activitatea noastră este variată şi atinge diverse arii ale studiului şi practicii, ea este ghidată de doua mari obiective. Primul este de a aprofunda inţelegerea modului în care imaginaţia celor care învăţa – fie ei copii să u adulţi – poate să fie imbogăţită de-a lungul procesului educativ. Cel de-al doilea este de a explora şi a încerca definirea abordărilor prin care cadrele didactice pot fi imaginative în elaborarea programelor, planificării predării, şi în angajarea elevilor intr-o învăţare imbogăţită. în prezent, activităţile noastre sunt:

• Cercetare – deopotrivă teoretică şi empirică – în predarea şi învăţarea imaginativă;

• Elaborarea materialelor curriculare ce pot fi descărcate de pe această pagină;

• Programe de studii postuniversitare aprofundate (master) cu orientarea spre imaginaţie în predare şi învăţar

• Seminarii şi ateliere de lucru;

• Organizarea conferintelor anuale în Imaginaţie şi Educaţie

CERCETARE

In prezent, suntem implicaţi in diferite proiecte de cercetare care sunt in derulare, dar altele sunt in stadiul de planificare sau in stadiul de propuneri. De asemenea, am inceput sa gândim proiecte in colaborare cu experţii locali ai IERG din diferite ţări. Vom utiliza aceasta pagina pentru a include noile proiecte pe care le derulam, ideile, contribuţiile, resursele pentru documentare si altele.

Masters în Educaţie (Specializare în Educaţie Imaginativă

Acest program MeD se bazează pe două aspecte ale muncii depuse de membrii IERG. Primul aspect priveşte formarea capacităţii de a înţelege cum se dezvoltă imaginaţia elevilor pe parcusul anilor de studiu. Al doile aspect priveşte explorarea şi utilizarea în mod constant a unor căi de implicare a imaginaţiei elevilor într-o învăţare mai eficientă a materialului curricular în studiul de zi cu zi. Aceste aspecte se doresc a fi perfecţionate prin :

1) Explorarea unor idei alternative şi inovative despre educaţie;

2) Implicarea cadrelor didactice în regândirea activă a disciplinelor în aşa fel încât să “captureze” imaginaţia celor care învaţă;

3) Exersarea planificării, implementării şi evaluării aplicării în practică a noilor idei de către studenţi.

Toţi profesorii şi lectorii implicaţi în acest program de Masterat sunt membrii ai IERG. Aceştia, sunt dedicaţi scopului de a lucra cu cadre didactice şi de a studia practica educaţională în cederea descoperirii mai multor situaţii imaginative de învăţare.

Asociatia de Cercetare in Educaţia Imaginativă

Ca un răspuns al nenumăratelor cereri de colaborare, IERG a creat o platformă de discuţii pentru a construi o reţea natională si internaţionala în imaginaţie si educaţie. Dorim să punem in legătură grupuri sau indivizi cu activităţi practice si teoretice de cercetare în acest domeniu, pentru a sprijini, provoca si extinde mutual temele de interes si activităţile de cercetare. Soluţiile posibile pentru realizarea acestor scopuri sunt atelierele si simpozioanele on-line sau in contact direct, întâlnirile de planificare a cercetării, dar şi iniţiativele cu finanţare externă pentru proiecte de dimensiuni mari in cadrul iniţiativelor comune de cercetare. Membrii sunt chemaţi sa pună la dispoziţia grupului lucrări, comentarii si intrebări prin intermediul listei de discuţii. Venim in întâmpinarea solicitării de a sprijini crearea unei reţele de experţi locali, care pot dezvolta si implementa proiecte in educaţia imaginativă la nivel local, regional, naţional si internaţional. Limba de comunicare este engleza, dar incepand cu anul 2006 exista si posibilitatea înscrierii vorbitorilor de limba română.

Adresa poştală este:

Imaginative Education Research Group

c/o Faculty of Education, Simon Fraser University

8888 University Drive

Burnaby (BC), Canada V5A 1S6

Telefon : (604) 291-4479

Fax : (604) 268-7014

E-mail : ierg-ed@sfu.ca , stefan_popenici@sfu.ca.

LUCID

Unul din cele mai importante proiecte de cercetare explorează potenţialul Educaţiei Imaginative de a ameliora rezultatele academice în şcolile de stat din British Columbia care au un număr mare de elevi nativi. Proiectul este sponsorizat de SSHRC – Grupul de Cercetare în Studii Sociale şi Umane din Canada. Proiectul este condos de Mark Fettes.

Mai multe detalii găsiţi la adresa:

LiD – Învăţarea în profunzime

LiD este un program în care fiecare copil, în primele zile de din clasa întâi, primeşte un subiect de studiat de-alungul întregii perioade şcolare. Acest subiect va fi studiat în paralel cu programa normală a şcolii. Exemple de subiecte pot fi: mărul, vapoare, circul, sistemul solar, pisici etc. Elevii se vor întâlni în mod regulat cu profesorii responsabili pentru a primi îndrumări, sugesţii, şi ajutor în dezvoltarea subiectului şi în întocmirea unui portofoliu al acestuia. Scopul este acela de a acumula o expertiză apropae completă a subiectului dat la sfârsitul şcolarizării. Aşteptările acestui proces sunt acelea de a transforma relaţia dintre elevi şi cunoaştere şi înţelegerea de către aceştia a naturii acesteia. Acest proces va îmbunătăţi şi experienţele de învăţare la şcoală. Această pagină web este construită pentru a acorda sprijin şi a duce mai departe proiectul de implementare a acestui program în şcoli.

Pentru o introducere video succintă vă click aici.

Pentru o prezentare PowerPoint despre ce este LiD, click aici

LiD este un program neobişnuit care, după o primă şi succintă descriere a provocat reacţii de entuziasm pentru unii şi ostilitate pentru alţii. Cu toate că idea de bază este simplă, noi credem că potenţialele implicaţii ale programului pentru elevi, profesori şi şcoli ar putea fi extreme de profunde.

Vă rugăm exploraţi această pagină pentru a afla mai multe despre program şi modul acestuia de implementare şi funcţionare. Veţi găşi aici resurse şi texte care au potenţialul de a sprijini cadrele didactice şi directorii de şcoli care doresc să implementeze acest program. De asemenea veţi găşi reacţii şi opinii ale altor cadre didactice referitoare la succese să u probleme pe care acestea le-au avut în timpul implemetării, evenimente şi ştiri cu privire LiD, discuţii teoretice despre fundamentările programului, convorbiri video şi audio, broşuri etc.

Ce este Educatia Imaginativa?

Educaţia Imaginativă este un mod de a preda şi de a invăţa bazat pe angajarea activă a imaginaţiei celor care învaţă. Imaginaţia este abilitatea de a te gandi la ceea ce este posibil, intr-o maniera care nu este contransa de prezent şi nu este perceputa ca venind de la sine. Este abilitatea minţii de a “cauta”, oferindu-ne posibilitatea de a trece dincolo de ceea ce am reusit deja să facem. Fără imaginaţia umană, nici o cultură a lumii nu ar arăta aşa cum arată în prezent şi nici un membru al ei nu ar putea să participe şi să contribuie la dezvoltarea ei.

Considerând faptul că deja sunt multe modele educaţionale, multe dintre ele fiind dezamăgitoare în planul punerii lor în practică, este firesc să iţi pui intrebarea ce oferă Educaţia Imaginativă în plus faţă de alte abordari. Unul dintre punctele tari este dat de faptul că ea se potriveste modului în care oamenii dobândesc cunoaşterea şi inţelegerea durabilă asupra lumii. Multe idei legate de educaţie se bazeaza pe noţiunile de stocare şi redare (“banca de date”), în care principala provocare pentru cel care invaţă este să stocheze mental cât mai multă informaţie posibil şi după aceea să fie capabil să redea acea informaţie atunci când este necesar. Educaţia este percepută totodată ca un proces al “liniilor de asamblare” în care principala provocare pentru cel care invaţă este să acumuleze progresiv unităţi de cunoaştere şi de competenţe.

Probabil ca cei mai multi dintre noi sunt familiari cu şcoli şi profesori care funcţioneaza pe sistemul “băncii de date”sau al “liniilor de asamblare”. Unii copii reuşesc chiar să aibă succes la teste bazându-se pe acest tip de invăţare. Cu toate acestea, mulţi nu reusesc să aibă succes şi chiar cei care au rezultate bune nu reuşesc să păstreze informaţia şi cunoaşterea pentru mult timp: ea se evaporă rapid din memoria de lungă durată. De asemenea, este larg recunoscut faptul că este foarte dificil să aplici acest tip de cunoaştere pentru rezolvarea unor situaţii dificile sau provocări pe care le intâlnim în viaţa reala. Educaţia imaginativă incearcă să se adreseze acestui tip de probleme, generând o cunoaştere care este deopotriva flexibilă şi durabilă.

Cum imi pot reprezenta Educaţia Imaginativă?

Gandeşte-te la traseul copilului către maturitate (pentru cei mai multi copii, prin şcoala) ca la o urcare uşoară prin cinci zone ecologice. În fiecare zonă, copilul inţelege lumea în moduri diferite, fiecare tip de inţelegere bazându-se pe modul de inţelegere pe care l-a căpătat anterior. Sunt multe nume posibile pentru aceste zone, tot astfel cum pot fi mai multe sau mai puţine zone dacât cinci. Cele cinci prezentate aici au fost descrise de Dr. Kieran Egan, profesor de educaţie la Simon Fraser University, bazat pe diferitele moduri în care invăţăm să utilizam limbajul. El le-a denumit: Somatică, Mitologică, Romantică, Filosofică şi Ironică.

Procesul de ascensiune prin aceste cinci zone nu este egal şi nici inevitabil. Copiii nu dezvoltă în mod natural un mod de inţelegere la o anumita vârstă şi un alt mod de inţelegere la o altă vârstă. Toate modurile de inţelegere sunt strâns dependente de contextul cultural, de locul şi timpul în care se dezvoltă aceşti copii. Una dintre problemele pe care le prezinta abordarea educaţiei de tip “banca de date”sau “linie de asamblare” este, că nu cultivă foarte bine aceste tipuri de inţelegere şi învăţare ca şi cum copiii, în loc să urce cu propria lor viteza împreună cu ghizi răbdători şi îndrumători, ar fi aglomeraţi într-un autobuz cu liste de intrebari în mâini şi cu nasul lipit de geam ar incerca să inţeleaga peisajul care fuge prin faţa lor.

De asemenea, este important să inţelegem că aceste tipuri de inţelegere nu sunt total distincte unele de celelalte, la fel cum zonele ecologice se intrepătrund fără a avea o graniţă clar demarcată. Totodata, tipurile de inţelegere nu sunt clasificate ca fiind inferioare şi superioare, nefiind unele mai bune decât altele. Fiecare tip de inţelegere aduce noi aptitudini, dar acestea funcţioneaza mult mai bine dacă sunt combinate cu aptitudinile anterioare decât în cazul în care cele noi le înlocuiesc complet pe cele vechi. în Educaţia Imaginativă provocarea nu este reprezentată numai de stapânirea noilor mijloace de inţelegere a lumii, dar totodată capacitatea de a nu uita sau pierde vechile mijloace! Chiar dacă, la varste diferite să u în fata unor să rcini specifice unele tipuri de inţelegere sunt utilizate mai mult decat altele, în viata de zi cu zi utilizăm foarte rar numai un singur tip de instrumente pentru a construi semnificaţii (tot astfel cum foarte rar construim un obiect folosind o singura unealta).

In povestea pe care o construim aici, a călătoriei unui copil, ceea ce ajută copilul să treacă dintr-o zonă intr-alta este achiziţia diferitelor mijloace lingvistice. Toţi copiii incep în zona Somatica şi progreseaza spre zona Mitologică odata cu achiziţionarea limbajului verbal. Dupa aceasta, povestea diferă mult de la un copil la altul. În culturile moderne, occidentale, copiii sunt mai degrabă brusc azvârliţi în zona Romantica cu expunerea la produsele alfabetizării de masă, inclusiv cu impactul media în care inclusiv televiziunea este influenţată în mod direct de cuvântul scris. În şcoală, aceeaşi copii sunt expusi foarte devreme produselor gândirii din zona Filosofică, care intrepătrund manualele şi curriculumul. În acest punct al vieţii lor, copiii nu au timpul sau experienţa necesara pentru o inţelegere imaginativă profundă a acestor forme de limbaj; unii, inclusiv copiii din culturi foarte diferite, pot găsi aceste forme de exprimare atât de lipsite de sens încât adoptă o profundă detaşare faţă de întregul proces de învăţământ formal (in general în jurul vârstei de noua sau zece ani).

Educaţia imaginativă prezinta o viziune alternativă asupra a ceea ce educaţia ar putea şi ar trebui să fie. Relevă că aproape orice temă şi subiect poate fi făcut interesant şi semnificativ aproape la orice vârstă şi nivel de dezvoltare. Dar asta presupune o profundă regândire a predării şi învăţării. Pentru ca profesorii să poată utiliza acest model trebuie ca ei să işi dezvolte capacitatea de a contrui şi reconstrui inţelesul împreună cu elevii lor. Cadrele didactice care au predat în acest mod – indiferent de nivelul de şcolarizare la care predau – au remarcat faptul că acest model schimbă întregul mediu de invăţare. Schimbă ceea ce predau şi modul în care predau, dar schimbă totodata şi modul în care gândesc ei procesul de invăţare.

In loc de a reprezenta Educaţia Imaginativă ca pe o simplaăcălătorie liniară, sau ca pe un mozaic cu piese multiple, unde ne putem concentra pe rând şi separat asupra fiecărei piese, este poate mai bine să ne reprezentăm Educaţia Imaginativă ca fiind o hologramă. Dacă o holograma este spartă în bucati, fiecare bucată va conţine o imagine a întregului.

Inţelegerea Somatică

Inţelegerea Somatica este corporala, fizică, este un tip de inţelegere tactilă.

Corpul copilului, modul în care se mişcă în spatiu şi modul în care se relaţionează cu obiectele şi persoanele pe care le găseşte în acest spaţiu sunt mijloacele primare, primele moduri de inţelegere şi semnificare a experienţei. Auzul, văzul, simţul şi mirosul oferă copilului informaţii despre propriul corp şi despre mediul inconjurător cu care interacţionează. Deopotrivă, dincolo de aceste experienţe directe de tip senzoriomotor, copilul din stadiul pre-lingvistic devine familar cu balansul, miscarea, elasticitatea, durerea, placerea, viteza, distanta şi altele de acest tip tot prin intermediul corpului său.

Educaţia imaginativă admite importanţa acestui tip de inţelegere pentru dezvoltarea copilului; de asemenea, subliniază efortul necesar pentru a o imbogăţi pe măsură ce copilul creşte. Pe măsura ce alte tipuri de inţelegere sunt dezvoltate, poate fi o mare provocare să se menţină controlul asupra propriului corp şi a simţurilor. Atunci când vedem ca cineva nu stie “cum să fie atent la corpul lui” să u ca cineva a devenit “deconectat de propriul corp” ne referim la pierderea inţelegerii Somatice a lumii. Rezultatul poate fi izolarea individului faşă de domeniile experientei care sunt necesare ca imaginaţia să funcţioneze bine, asa cum bine stiu poeţii şi artisţii.

Exemplu

Multi părinţi şi profesori au avut surpriza să observe că din primii ani de viata copiii asculta cu atenţie poveşti care sunt mult prea dificile pentru a fi inţelese la această vârstă fragedă şi acest lucru se aplica chiar şi în cazul poveştilor în limbi străine, pe care nu le cunosc. Chiar şi când copilul este prea mic pentru a descifra sensul şi semnificaţiile poveştii, pentru ca limbajul utilizat este abstract şi complex sau/şi structura poveştii este foarte complicată sau/şi temele sunt total nefamiliare, copilul pare a se bucura de poveste. Deci de ce se bucura copilul ca i se spune aceasta poveste şi cum procesează el experienţa aceasta?

Copilul se relaţionează la schimbările din volumul şi tonalitatea vocii, la sonoritatea cuvintelor, la ritmul sunetelor. Copilul se raportează la expresia feţei povestitorului şi la gesturile lui, la ritmul respiraţiei, la bătăile inimii, la căldura şi mirosul celui/celei care spune povestea. Pentru aceste cazuri, este evident ca principalul mijloc folosit de copil pentru a savura experienţa este nivelul senzorial, propriul lui corp. Copilul dezvolta un mod somatic de interpretare a povesţii sau a cântecului, în bucuria sau modul protector în care ii sunt transmise. Aceste inţelegeri intruchipate ale acestui set de sentimente ii rămân copilului ca un fundament de trecere la modurile ulterioare de utilizare şi interpretare a limbajului.

Inţelegerea Mitologică

Inţelegerea Mitologica este tranziţia spre limbajul verbal prin care inţelegerea umana devine distinctă fata de toate celelalte specii. Este învăţarea modului prin care se dă un inţeles lumii inconjurătoare nu prin internediul experienţei directe, dar prin intermediul sunetelor convenţionalizate care evocă şi amestecă experientele în moduri noi, ceea ce reprezintă un salt extraordinar – un salt propulsat şi stimulat de imaginaţie. Termenul “mitic”, de la grecescul “mythos” (poveste, povestire) este ales pentru a sublinia o caracteristica extraordinară a limbajului verbal: povestirea reprezinta structura principală pentru comunicare. Povestirile nu numai că organizează conţinuturile, dar guverneaza şi sentimentele noastre legate de aceste conţinuturi: de aceea rămân în memorie. La un nivel şi mai detaliat se pot identifica anumite caracteristici care fac poveştile să aiba acest caracter memorabil, chiar dacă nu sunt toate prezente intr-o singură poveste. În timp ce copilul urca spre zona Mitologica, el poate fi ajutat să obţina un control mai profund asupra acestor mijloace, care vor rămâne ca un bun fundament pentru mai târziu.

Structurarea Binara

Structurarea binară ne ajută să organizam experienţa prin intermediul tensiunii dintre două contrarii. În multe basme, de pildă, lupta dintre personajele bune şi cele rele este principiul central de organizare prin care se da sens povestirii. Pe măsură ce inţelegerea Mitologica avanseaza, contrariile binare simple sunt mediate de mai multe calităţi intermediare: între fierbinte şi rece poate fi identificat cald, apoi căldut, răcoros şi aşa mai departe. Cel care determină această caracteristică de eficienţă profunda a povestirii este contrastul acut, angajant afectiv, intre extreme. Desigur, opoziţii binare ca bine/rău, activ/pasiv şi masculin/feminin sunt principii de organizare oarecum primitive şi este important să invăţăm multitudinea de nuanţe de gri pe care le intâlnim între alb şi negru. Opoziţiile binare sunt moduri de semnificare, dar în procesul de construire a semnificaţiiloe aceste contraste trebuie mediate.

Fantezia

Povestirea nu numai că oferă organizare şi dinamica lumii experienţelor, dar oferă şi căile de explorare dincolo de limitele anterioare. Pentru a reflecta la contrastul dintre viaţă şi moarte inventăm fantome. Pentru a reflecta la contrastul dintre natură şi cultură inventăm animale şi plante vorbitoare. Pentru a reflecta la contrastul dintre oameni şi animale inventăm sirene şi balauri. Aceste constructe imaginative ne ofera posibilitatea de a sonda şi extinde inţelegerea noastră asupra lumii, personificând abstracte, identificând conexiuni aleatoare şi discrepante.

Metafora

Asociată indeaproape cu fantezia intîlnim metafora, care poate fi centrul limbajului. În procesul de invăţare a vorbirii, copiii adună în mod inconştient un stoc uriaş de proiecţii metaforice. Acesta poate fi considerat ca un mijloc “si dacă”: când spunem, de pilda, că soarele ne “zâmbeşte” vorbim de soare ca şi cum ar fi o persoană. Copiii de cinci sau şase ani sunt capabili să inventeze metafore care depăşesc cu mult ceea ce pot să ofere de regula adulţii.

Rima şi Ritm

Natura specifică a limbajului verbal ii ofera calităţile superioare de utilizare ca instrument şi mijloc imaginativ. Rima şi ritmul sunt trăsăturile caracteristice construite pe baza inţelegerii Somatice. Ele sunt utilizate pentru a crea moduri de facilitate a memorării poveştilor. Cantecele şi poemele, care formează o parte importantă a literaturii pentru copii, datorează foarte mult puterii fizice şi estetice pe care o exercită prin recitarea lor.

Inţelegerea Romantică

Explorarea limitelor şi extremelor

Limitele şi extremele oferă un principiu organizator de bază pentru inţelegerea Romantică. Explorarea limitelor şi extremelor ofera logică limitelor între care ne înscriem pentru a găsi semnificaţia experienţelor noastre: nu sunt numai limitele realitaţii inconjurătoare, dar sunt totodata limitele acţiunilor pe care le poate intreprinde omul în cadrul acestei realităti. Un copil aflat în zona Romantica va devora Cartea Recordurilor, va compune poveşti despre dinozauri şi călătorii spaţiale, va petrece ore intregi schimbând timbre şi cărţi poştale – totul în sprijinul evaluării a ceea ce este familiar faţă de ceea ce este posibil.

Identificarea cu Eroi şi Eroine

Eroii şi eroinele arată ca oamenii şi nu trăiesc numai cu constrângeri, relevând faptul că uneori oamenii reuşesc să depăşească aceste constrângeri.Identificarea cu oameni care sunt exemplari prin curaj sau compasiune, dragoste şi tărie de caracter, ingenuitate sau smerenie, este o componenta importantă a inţelegerii Romantice.

Inţelegerea Filosofică

Limbajul scris, desigur, poate fi utilizat în mai multe scopuri; este utilizat şi pentru dezvoltarea unei inţelegeri sistematice asupra lumii care propulsează copilul spre zona intelegerii Filosofice. Termenul “filosofic” este derivat din grecescul filosofia, care provine din “filos” şi “sophia” (tradus ca ‘dragostea de cunoaştere’). Gândirea filosofica se concentrează pe conexiunile dintre lucruri, observarea legilor, teoriilor şi scopurilor mai largi, cum ar fi de pildă legarea fenomenelor şi experienţelor anterior separate. Una dintre cele mai importante legături este cea dintre individ şi lume. Inţelegerea Romantică a sinelui ca fiind separat de, dar implicat în lume primeşte acum o explicaţie Filosofică.

Generalizarea este centrala pentru inţelegerea Filosofică: este căutarea unui nou principiu organizator pentru a găsi logica multitudinii de experienţe prin care adolescentul işi lărgeste orizonturile. Ceea ce necesită ingrijire şi atenţie la acest nivel este stimularea impulsului de a compara generalizările cu aspectele particulare concrete. Dacă inţelegerea Romantica riscă trivializarea, inţelegerea Filosofica riscă alunecarea spre o declarare dogmatica a Adevarului. Acest risc poate să fie considerabil mai ridicat dacă formele anterioare de inţelegere, Somatică, Mitologică şi Romantică sunt lăsate la o parte pentru căutarea cunoştintelor abstracte.

Inţelegerea Ironică

Marea atracţie pe care o reprezintă inţelegerea Filosofică este dată de faptul ca explică în sfârşit complet lumea în care au trait elevii primii lor cincisprezece sau douăzeci de ani de viaţa. Dacă acest tip de inţelegere este bine dezvoltat (este de notat că în prezent este bine dezvoltat numai de cîţiva) este posibil ca un individ să mearga mai departe, împotriva limitelor gândirii teoretice, sistematice şi a iluziei că acest tip de limbaj poate surprinde tot ceea ce este cu adevarat important despre lume. Realizând aceasta, individul porneşte spre înţelegerea Ironică. Etimologia cuvantului Ironia se găseşte în grecescul ( eironeia ) ce insemna ignoranţă jucată, provenind din eiron, a disimula, a se preface. Socrate, cel mai faimos clasic ironic, profesa ignoranţa, dar a fost acuzat ca îşi juca teatral această ignoranţă numai ca pe un dispozitiv retoric menit metodei socratice de chestionare. În prezent, ironia se referă în mod general la utilizarea cuvintelor pentru a exprima ceva diferit deşi deseori contrar sensului lor literal.

Inţelegerea Ironica aduce o oarecare transparenţă sau calitate reflectivă. Atunci când o utilizăm împreună cu alte tipuri de inţelegere, conferim sens experienţei noastre şi totodată devenim conştienţi de faptul că acest sens este construit de noi inşine şi nu există “undeva” intr-o presupusă lume obiectivă.O inţelegere Ironica a lumii ne relevă faptul că modul în care inţelegem lumea este dependent de perspectiva noastra istorică şi culturală. Cu toate ca aceasta poate duce la dezamăgire şi chiar cinism, este şi o alternativă pozitivă care aduce lipsa de griji şi bucuria vieţii, sesizarea umorului legat de tot ceea ce ne inconjoară. Oamenii care şi-au dezvoltat inţelegerea ironică sunt capabili nu numai să susţina o anumită poziţie legată de o problemă specifică, dar să înţeleagă şi motivele pentru care sustin aceasta poziţie, motivele pentru care alţii nu sunt de acord cu ea şi poate să impărtaşească viziunea lor ironica asupra situaţiei. Tendinţa generalizantă a gândirii Filosofice este aici autoreflexivă şi identifică fiecare generalizare şi fiecare abstractizare din contextul uman din care a apărut.

Educatia Imaginativa in Romania

Fundamentele Educaţiei Imaginative, reprezentate de lucrările prof. Kieran Egan, sunt deja traduse în limba romana şi vi le vom prezenta puţin mai jos. Importanţa educaţiei imaginative începe să fie recunoscută în tot mai multe instituţii preşcolare, şcolare şi universitare din ţară. Am avut deosebita onoare de a organiza o multitudine de conferinţe în ţara noastră, la care, onorându-ne invitaţiile, a participat şi ilustrul Kieran Egan. Pe lângă toate acestea ies în evidenţă câteva proiecte extrem de importante pentru educaţia din ţara noastră- Mai jos o să vi le prezentăm în detaliu:

Conferinţa Internaţională în EI şi strategii didactice în educaţia incluzivă a copiilor cu ADHD – 19.04.2007

Detalii şi secvenţe video ale acestei importante conferinţe veţi găsi la adresa: http://ierg.net/publications/av/romanian_conf_video_070419

Conferinţă Internaţională EI la Cluj-Napoca – 11.10.2008

În anul 2008 Fundaţia Umanitară Wonderland, prin proiectul OpenEyes în colaborare cu Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Naturii a organizat, la Cluj-Napoca, o conferinţă internaţională în Educaţie Imaginativă la care invitatul de onoare a fost Kieran Egan. La această conferinţă au participat peste 250 de cadre didactice şi cercetători în educaţie din toate colţurile ţării.

Proiectul “Educaţia Imaginativă pentru includerea şcolară a elevilor cu nevoi speciale: focus pe ADHD (2006-2009)”

Această iniţiativă este dezvoltată în cadrul proiectului Strategii didactice imaginative pentru educaţia copiilor cu CES, susţinut de o echipă de cercetători şi cadre didactice universitare membre ale reţelei IERG (Imaginative Education Research Group), Simon Fraser University – Canada și Didactica Publishing House.

Proiectul “Educatia Imaginativa pentru includerea scolara a elevilor cu nevoi speciale: focus pe ADHD (2006-2009)” a fost inițiat de către IERG-Canada si ISMB, fiind sprijinit de Eli Lily România și Primăria Sectorului 6 București. Obiectivele țintă au fost:

• Identificarea problemelor cu care se confruntă în mod curent elevii cu comportament hiperactiv sau diagnosticați cu ADHD și identificarea unor soluții practice pentru problemele lor specifice: rezultate şcolare nesatisfăcătoare, comportament violent, absenteism şi abandon şcolar, marginalizare şi excludere socială.

• Elaborarea unor soluții pentru îmbunătățirea calității procesului educativ și proiectarea activității didactice pe baza nevoilor de dezvoltare personală a elevilor;

• Reducerea riscului de abandon școlar, absenteism, marginalizare si excludere socială;

• Conștientizarea și implicarea actorilor direct interesați în activitățile educaționale, în beneficiul elevilor cu nevoi speciale, cu focalizare pe ADHD.

A doua etapă a proiectului a fost denumită “Educaţia imaginativă pentru prevenirea eşecului scolar al elevilor cu nevoi speciale. Focus pe ADHD. Activităţi de formare în judeţele pilot” și s-a derulat pe parcursul anului 2008 și în prima parte a anului 2009.

Activitățile de formare a cadrelor didactice și a inspectorilor școlari au fost planificate, inițiate și derulate pe tot parcursul anului 2008 cu asistența financiară a Eli Lilly România, proiectul fiind derulat în parteneriat direct cu inspectoratele școlare județene, Imaginative Education Research Group – SFU, Canada, Institutul de Științe ale Educației – România (acord parteneriat 974/ 04.09.2006), Primăria Sectorului 6, Direcţia Învăţământ, Integrare, Sănătate, Cultură, Culte şi Administraţia Şcolilor București (decizia 333/5.10.2006) și Editura Didactica Publishing House.

În cadrul acțiunilor proiectului au fost elaborate materiale suport, cursuri tipărite, noi materiale didactice pentru elevii cu ADHD care au fost structurate împreună cu participanții la cursurile de formare și au fost certificați peste 150 de experți în implementarea metodelor alternative de educație pentru elevii cu ADHD sau potențial ADHD.

Rezultatele proiectului le puteţi viziona aici: http://www.ierg.net/news-items/Report%20ADHD%20project_Romania.pdf

Mai multe informaţii despre efortul grupului de cercetători găsiţi aici: http://www.ierg.net/news-items/report-on-adhd-project

Proiectul “Open Eyes” – Privind educaţia cu alţi ochi

Acest proiect aflat în derulare, a fost iniţiat de Fundaţia Umanitară Wonderland în februarie 2008 şi îşi doreşte să schimbe educaţia din România în (mult) mai bine. Acest deziderat este atins pas cu pas prin intermediul multiplelor evenimente importante de formare dedicate cadrelor didactice din toate nivelele de învăţământ. Prezenţi la evenimente au fost atât experţi din străinătate, cât şi de la noi din ţară. Principala formatoare care împărtăşeşte din experienţa şi cunoaşterea ei pedagogică este Prof. MA Annabella Cant, director al Grădiniţei Annabella din cadrul aceleiaşi organizaţii. Cant Annabella, formator autorizat (M.E.C.I, M.M. si CNFPA), este absolventă a Şcolii Normale Gh. Lazar din Cluj-Napoca si a Facultătilor de Pedagogie si Filologie din cadrul Universităţii Babes-Bolyai. Masteratul în Pedagogie l-a urmat si absolvit la Universitatea Simon Fraser din Canada unde a predat cursuri de istoria pedagogiei si a fost cercetător în educaţie pâna în 1999 în echipa Prof. Dr. Kieran Egan. După absolvirea cu notă maxima a Masteratului, aceasta s-a reîntors în ţară si a fondat Fundatia Umanitara Wonderland, organizatie educational-umanitară menita sa ofere sanse egale de educaţie calitativa tuturor copiilor,indiferent de mediul social de provenienta. Cant Annabella si-a modelat în ultimii 15 ani de practica educationala prescolara, propria metoda pedagogica alternativă, metodă ce a stârnit interes in mai multe tări. Metoda Annabella izvorăşte din EI şi modelează în detaliu o educaţie preşcolară plină de viaţă şi zâmbete atât pentru copii cât şi pentru educatoare.

Publicaţii

Pentru cadrele didactice a caror responsabilitate este aceea de a-i ajuta pe elevi sa dobandeasca noţiunile de baza ale literalizarii, transmiterea informatiilor intr-un mod stimulativ nu este un ideal, ci o necesitate. Constient de acest lucru, profesorul Kieran Egan, castigator a numeroase premii, foloseste umorul in predarea structurilor de baza ale literalizarii, ajutand cadrele didactice sa stimuleze imaginatia si emotiile elevilor. In Predarea ABC-ului invatarii, Egan respinge conceptia conform careia ideile si experientele familiare sunt mijloace eficiente de instruire. El propune o noua abordare, bazata pe predarea abilitatilor-cheie ale alfabetizarii, folosind o serie variata de concepte moderne, de la fascinant la exotic, de la magnific la neobisnuit. Receptand elementele inedite ale alfabetizarii, elevii asimileaza si retin fara efort materialul care nu numai ca ii pregateste pentru examene, dar le si dezvolta un atasament pentru scriere si lectura.

Autorii: Kieran Egan,doctor in Stiinte ale Educatiei in Canada,este in prezent unul dintre cei mai influienti teoreticieni si experti in educatie din lume,lucrarile sale fiind puncte de referinta pentru reformele educationale din multe tari . In 1991 a primit premiul Grawemeyer in educatie,iar in 2007 a fost distins cu premiul Withworth.

Stefan Popenici, doctor in ştiinte ale Educatiei ,expert international ,studii in educatie la Oxford,Washington,etc ,cercetator stiintific la Institutul de Stiinte ale Educatiei din Romania. Aceasta carte este un ghid practic care vine in ajutorul personalului didactic si al parintilor care se confrunta in viata de zi cu zi cu problemele copilului hiperactiv si cu probleme de concentrare ale atentiei. Se prezinta ADHD (Sindromul deficitului de atentie si de activitate) ,problemele asociate cu care se confrunta parintii si copilul de varsta prescolara si scolara,tipurile de abordari care stau la dispozitia cadrelor didactice si parintilor pentru ameliorarea simptomelor in vederea imbunatatirii rezultatelor scolare si a evitarii riscurilor de excluziune sociala. In aceasta carte este prezentata educatia imaginativa care ofera solutiile cautate pentru problemele si provocarile cu care se confrunta cadrele didactice atunci cand cauta solutii pt copiii hiperactivi.Educatia imaginativa este utilizata ca metoda didactica in Statele Unite ale Americii, Canada si tari din Europa precum Marea Britanie, Spania, Portugalia, Suedia,etc Cartile autorului Kieran Egan (aprox 20 de carti) sunt cuprinse de catre Ministerul Educatiei din tarile respective in bibliografia obligatorie a cadrelor didactice . In finalul cartii sunt prezentate cateva schite practice pt a creiona modul in care se poate planifica o unitate de invatare apeland la educatie imaginativa. Acest ghid ofera directiile pentru solutiile educationale care se pot aplica in cazul copiilor hiperactivi,principia de actiunie,exercitii si elemente practice pentru implicarea in invatarea si elaborarea planurilor de lectie. Cadrele didactice au acum la dispozitie un ghid care le ofera solutiile educationale ale educatiei imaginative , intr-o prezentare concisa si simpla.

Este un ghid eminamente practic, care arată cadrelor didactice modul în care pot transforma rutina didactică într-o poveste pasionantă. Este o carte în care cei implicaţi în educaţie, fie în învăţământul primar, secundar, superior sau în cercetare, întâlnesc o prezentare clară a modalităţilor de integrare a imaginaţiei în curriculum, în matematică, ştiinţe, literatură şi comunicare, arte sau alte arii curriculare. În acestă carte inovativă, Kieran Egan oferă cadrelor didactice calea practică de redobândire a puterilor pe care le avea Povestitorul în comunităţile tradiţionale. Întâlnim aici elementele practice prin care poveştile şcolii pot fi făcute să atragă elevii în spaţiul narativ în care învăţarea este naturală, plăcută şi eficientă deopotrivă, dar şi implicit de a reduce dominanţa spaţiului narativ al industriei televiziunii şi divertismentului asupra copiilor. Dacă în această industrie este evident exploatată în prezent puterea poveştilor, Kieran Egan oferă un model necesar de regândire a modului în care oferim cunoaşterea copiilor noştri. Publicată simultan în Canada şi Statele Unite, cartea de faţă a devenit rapid un punct de referinţă pentru educaţia contemporană, fiind tradusă şi publicată în Spania şi Brazilia, Portugalia şi Suedia, Israel şi acum, în premieră, în România. Cititorul va înţelege încă din primele capitole de ce profesorii şi educatorii din întreaga lume consideră această lucrare a fi una dintre cele mai interesante şi utile lucrări apărute în ultimii ani în domeniul ştiinţelor educaţiei.

Aceasta lucrare incearca sa imbine diferite teorii din domeniul stiintelor educatiei cu strategii didactice concrete, fiind o pledoarie pentru recastigarea increderii in activitatea educationala ca stiinta si ca arta. Avand ca grup tinta elevii cu ADHD si ca strategie didactica generala abordarea educatiei imaginative, demersul lucrarii porneste de la premisa ca fiecare copil poate si este capabil sa invete daca este angajat activ in ceea ce ii este predat.

Pornind de la lucrarile lui Kieran Egan, Northrop Frye si Martha Nussbaum, lucrarea se concentreaza pe structurile imaginarului arhetipal. Acesta conţine pattern-urile primordiale ale experienţei umane. Arhetipul eroului este structura de bază pe care basmul popular arhaic o utilizeaz? ca instrument educativ prin texte complexe care aveau în societăţile primitive o funcţie iniţiatică. Călătoria Eroului nu este numai un pattern al basmului sau un arhetip mitologic interesant poate doar pentru critica literară: este un pattern al vieţii îi dezvoltării fiecărui individ. De aceea îi putem vedea urmele pretutindeni, de la mass media, cultură didactică şi viaţă politică până la experienţele pe care le avem în viaţa noastră cotidiană. Fiecare provocare ?şi schimbare pe care o întâlnim în decursul existenţei noastre reprezintă o Călătorie simbolică. Şcoala este spaţiul care deschide seria marii călătorii pe care o întreprindem în viaţă, iar analiza arhetipului ne ajută să înţelegem etapele, semnificaţiile şi posibilităţiile propriilor noastre itinerarii de dezvoltare.

Cartea este o incercare de recuperare pentru educatia contemporana a ceea ce s-a pierdut de la “inceputuri” si totodata o posibila cale de recucerire a spatiului pierdut de scoala in favoarea televiziunii. Este un demers prin care se incearca reintroducerea imaginatiei in educatia scolara, in practica profesorilor si in demersurile educative ale parintilor. Daca este evident ca mass media exploateaza arhetipurile culturale (fiind aici analizate cazuri de notorietate), scoala nu urmeaza traseul de succes pentru atragerea elevilor in propriile povesti. Aici este analizata o posibila cale pentru a rapi televiziunii puterea educativa si a o da inapoi celor care pot face acest lucru cu mai multa responsabilitate.

„O carte minunată! Ea combină idei noi şi provocatoare cu o imensă utilitate arătând astfel, cum această nouă abordare poate fi aplicată zi de zi în toate grădiniţele. În loc să solicite efort din partea educatoarelor, ea le arată cum se pot atinge ţelurile didactice la care tindem cu toţii, şi anume cadre didactice şi copii implicaţi în mod eficient, natural şi energizant în învăţare. Cartea oferă, aşa cum spune autoarea «o călătorie tumultoasă, constructivă şi pozitivă». Dacă educatoarele din România vor lua aminte şi vor interioriza lecţiile de suflet ale acestei cărţi, sunt sigur că se vor vedea schimbări majore şi necesare în educaţia preşcolară românească.”

Prof. Dr. Kieran Egan Simon Fraser Univesity Vancouver, Canada

„Annabella Cant propune în lucrarea de faţă o serie de explicitări teoretice şi pârghii de acţiune practică, menite să susţină educatoarele în procesul de semnificare personală şi de aplicare eficientă a programului curricular preşcolar.”

Lector Univ. Dr. Adina Glava

Fac. de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei

Univ. Babes-Bolyai, Cluj-Napoca

Aceasta carte reda 6 proiecte tematice intocmite dupa ideile pedagogice ale d-nei prof. Cant Annabella, idei izvorate din Educatia Imaginativa. Integrarea domeniilor experientiale reprezinta o problema majora in randul educatoarelor din Romania. Aceasta carte ofera o strategie practico-narativa de integrare care va putea usura munca fiecarui cadru didactic implicat in educatia prescoalara.